In ultimele decenii, au circulat foarte multe informatii gresite despre cauzele si tratamentul afectiunii ADHD. In urmatoarele randuri vei gasi o serie de presupuneri neadevarate despre aceasta tulburare, impreuna cu explicatii menite sa clarifice problemele.
Mit: Copiii de varsta prescolara sunt prea mici pentru a avea ADHD.
Adevar: Multi parinti cred ca ADHD este o problema a copiilor de varsta scolara. Dar, de fapt, simptomele ADHD si diagnosticul afectiunii pot aparea inca din anii prescolari. Uneori, chiar si medicii au dificultati in a diferentia comportamentul “normal” de cel care sugereaza ADHD la un prescolar. Desi un copil mic poate avea in mod normal caracteristici precum comportament impulsiv sau hiperactiv, acestea pot fi si simptome ale ADHD. Pentru a stabili un diagnostic, un medic specialist in psihiatrie pediatrica trebuie sa evalueze intensitatea acestor comportamente. Tulburarea cu deficit de atentie / hiperactivitate este diagnosticata atunci cand aceste probleme ajung in punctul in care interfereaza semnificativ si constant cu viata, dezvoltarea, stima de sine si functionarea generala a copilului.
Mit: “Este doar lenes si lipsit de motivatie.”
Adevar: Aceasta presupunere este un raspuns comun la comportamentul manifestat de un copil care se lupta cu ADHD. Un copil caruia ii este aproape imposibil sa ramana concentrat in clasa sau sa indeplineasca o sarcina lunga, cum ar fi scrierea unui eseu lung, tinde sa se comporte de parca nu ar vrea sa ii este lene sa indeplineasca acea sarcina. Acest comportament poate arata ca dezinteres sau lipsa de motivatie, dar rezulta din dificultati reale de functionare. Toti copiii vor sa reuseasca si sa fie laudati pentru munca pe care o depun. Daca astfel de sarcini ar fi usor de indeplinit de catre copiii cu ADHD, iar ei ar primi un feedback satisfacator, acei copii ar parea la fel de “motivati” ca oricine altcineva.
Mit: “Se concentreaza ore intregi pe jocurile sale video. Nu poate avea ADHD.”
Adevar: In cea mai mare parte, ADHD pune probleme copiilor atunci cand trebuie sa faca sarcini care necesita atentie si concentrare pe perioade lungi de timp, nu si atunci cand se implica in activitati care sunt extrem de captivante sau stimulatoare. Scoala poate fi deosebit de dificila pentru o persoana cu ADHD, deoarece lectiile din clasa, in comparatie cu jocurile video, pot fi relativ nestimulatoare in ceea ce priveste vizualul, sunetul si activitatea fizica. Majoritatea copiilor cu ADHD sunt diagnosticati in timpul anilor de scoala tocmai pentru ca cerintele academice, sociale si comportamentale din acesti ani sunt atat de dificile pentru ei.
Mit: “Tratamentul cu ADHD il va vindeca. Scopul este de a scapa de medicatie cat mai curand posibil.”
Adevar: Tulburarea de deficit de atentie / hiperactivitate este o afectiune cronica ce adesea nu dispare in intregime, ci se modifica in timp. Multi adolescenti si adulti mai in varsta sunt capabili sa-si organizeze viata si sa foloseasca tehnici care le permit sa renunte la tratamentul medical, desi un numar semnificativ de pacienti continua diverse forme de tratament si sprijin pe toata durata vietii. Adevaratul scop este ca persoana cu ADHD sa functioneze bine in fiecare etapa a copilariei si adolescentei si ca adult, mai degraba decat sa intrerupa tratamentul cat mai curand posibil.
Articol redactat cu ajutorul celor de la www.mindmed.ro